Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medcală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Între 22 şi 24 aprilie 2010 s-a desfăşurat, la Băile Felix, cea de-a doua Conferinţă Naţională a Asociaţiei Decanilor Facultăţilor de Medicină din România (ADFMR), organizată, de această dată, cu sprijinul Facultăţii de Medicină şi Farmacie a Universităţii Oradea. Conferinţa a reunit reprezentanţii tuturor facultăţilor de medicină acreditate din România, precum şi invitaţi din partea Asocieţiei Europene de Educaţie Medicală (AMEE). Programul conferinţei a cuprins teme de interes real şi de mare actualitate pentru învăţământul de medicină din ţara noastră. Astfel, în prima zi au fost abordate: Armonizarea sistemului ECTS (credite transferabile) în facultăţile de medicină; Formarea medicală de bază şi dezvoltarea unui sistem operaţional al calificărilor în învăţământul superior medical din România; Internaţionalizarea şcolilor de medicină, oportunităţi şi perspective, iar în cea de-a doua zi – Armonizarea curriculară – o provocare mereu actuală. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
Lupusul eritematos sau boala lupică este cea mai frecvent întâlnită colagenoză, având ca mecanism patogenic reacţii autoimune ce produc alterări ale ţesutului conjunctiv atât la nivelul pielii, cât şi al organelor interne. Declanşarea mecanismelor autoimune are loc pe fondul unei predispoziţii genetice, cu intervenţia unor factori exogeni între care radiaţiile solare joacă un rol major, dar sunt incriminaţi şi factori infectioşi, precum şi substanţe chimice, inclusiv medicamentoase. (...)
Dorind să marcheze, chiar de echinocţiu, sosirea primăverii, după o iarnă grea şi parcă interminabilă, Orchestra medicilor „Ermil Nichifor“, sub auspiciile Fundaţiei „Medicina şi muzica“, Fundaţiei Universitare „Carol Davila“ şi Filarmonicii „George Enescu“, a oferit, duminică seara, la Ateneul Român, un concert aparte, i-aş spune „al soliştilor“. Pentru că invitaţi au fost violoncelistul Andrei Ioniţă care, la doar 16 ani, este deja o certitudine, având toate datele unei evoluţii performante, sunetul generos, tehnica impecabilă, construcţia logică şi frazarea elegantă fiind dublate şi împlinite de o sensibilitate deosebită, care îi permite să exprime stări, să contureze atmosfera cu un firesc şi o simplitate aproape dezarmantă, fără să epateze, fără să facă exces de forţă sau de efecte în planul expresivităţii – pur şi simplu… cântă. Este ceea ce, cu siguranţă, înseamnă talent şi dăruire, demonstrate din
plin în Concertul în do major de Haydn. (...)
Articolul îl puteţi citi în ziarul nostru, Viaţa medicală.
După trei ani de absenţă de pe afişul Operei Naţionale Bucureşti, Cosi fan tutte de Mozart a revenit pe scenă cu distribuţii în parte noi, prilejuind totodată debuturi interesante. În regia semnată de Ştefan Neagrău şi scenografia Vioricăi Petrovici, producţia se păstrează onestă, cu încercări de umor foarte rar amuzante, cu o
coregrafie „simpluţă“ (imaginată de Mihai Babuşka), dar îngrijit
prezentată, de remarcat fiind, în ansamblu, corectitudinea interpretării. (...)
Uzura dentară, denumită şi leziune dentară necarioasă, este considerată o consecinţă a evoluţiei funcţionale a dinţilor, dar
poate fi determinată şi de factori patologici, alţii decât cei care determină caria simplă sau cei cauzatori de traumatisme dentare. Este caracterizată prin reducerea structurilor dure
dentare şi duce la modificarea morfologiei coroanei dentare şi/sau a rădăcinii. Uzura dentară cunoaşte trei entităţi clinice: atriţia, abraziunea şi eroziunea dentară. (...)
